Freud definea sanatatea ca pe “capacitatea de a iubi si de a munci”, iar Winnicott a adaugat si capacitea de a ne bucura. Tot Freud spunea ca nimic nu este mai costisitor pe lume asta decat boala.
Din pacate in Romania serviciile psihologice sunt decontate indirect si sume foarte mici in sistemul public de sanatate, asa ca pacientul este pe cont propriu de cele mai multe ori.
In primul rand, vorbind de costuri si beneficii, o cura psihologica indelungata este o investite pe care o recomand oricui. O analogie pe care o folosesc foarte des este cea cu cumpararea unei masini in rate. O cura psihodinamica are un pret similar cu ratele pentru o masina medie. La sfarsitul celor cinci ani veti ramane cu o masina pe care puteti obtine un pret mult mai mic decat ati investit, aceasta uzandu-se fizic si moral. Pe cand, pe parcursul si la sfarsitul curei psihanalitice ati reevaluat tot ceea ce credeati dumnavostra despre propria persoana, relatii, familie, apropiati si lume in general.
Foarte frecvent, in timpul terapiei pacientii vad perspective si oportunitati pe care altfel nu le-ar fi identificat, avanseaza profesional spectaculos, pe scurt invata sa isi valorifice potentialul si oportunitatile la maximum, investitia amortizandu-se inainte sa se termine cura in sine. Sau dimpotriva, evita afaceri paguboase, accidente, imbolnaviri sau alte tipuri de pierderi spre care s-ar fi indreptat in linie dreapta daca nu ar fi apelat la psihoterapie. Beneficiile apar nu numai in sfera profesionala si financiara, ci mai ales in calitatea relatiilor interpersonale, capacitatea de introspectie, sanatate si starea generala de “bine”. Beneficiile se rasfrang si asupra familiei si apropiatilor, in special asupra copiilor pacientilor.
Psihoterapetul este un profesionist care a investit si investeste in continuare in pregatirea sa foarte mult timp si sume semnificative. Pe langa facultate si masterat, psihoterapeutii urmeaza cel putin o scoala complementara de formare intr-o orientare psihoterapeutica, care dureaza mai nou patru ani. Acestor costuri se adauga carti, contributii la diverse organizatii profesionale, conferinte, scoli de vara, terapia personala a psihoterapeutului, sedinte de supervizare, cursuri de formare continua necesare in fiecare an, etc. Aceasta profesie este inaccesibila in general persoanelor cu venituri reduse, si dureaza multi ani pana cand un psihoterapeut isi formeaza o clientela si are venituri din care sa se poate intretine exclusiv. Investiiile sunt similare cu formarea unui medic sau stomatolog.
Diferenta intervine in momentul in care la medic se merge de un numar limitat de dati pana ne rezolvam problemele sanatate pe care le avem. Insa la psiholog este nevoie de sedinte cel putin saptamanale pe o perioada indelungata. Un psiholog poate face un numar finit de sedinte pe zi, pe cand medicul are consultatii programate din jumatate in jumatate de ora sau chiar mai des. Pentru ca psihologul sa poate oferi un serviciu de calitate, acesta nu isi poate lua o incarcatura mare de pacienti, si asta se reflecta deasemenea in costurile psihoterapiei.
Ca orice lucru durabil, o psihoterapie necesita o investitie in timp, bani si energie, insa beneficiile sale sunt inestimabile si se resimt pe tot restul vietii.